"Eu sunt puternic şi sănătos, deoarece este modul în care Dumnezeu vrea ca eu să fiu." – spune indianul Prahlad Jani care nu a mâncat nimic vreme de 70 de ani. Sunt puţini oameni pe lume care nu pot să-şi amintească când au mâncat ultima dată. Ultima bucăţică de mâncare ce a trecut printre buzele lui s-a întâmplat în primii ani de după al doilea război mondial. "A fost cu mult timp în urmă. Nu-mi amintesc exact ce era. M-am născut în satul indian Gujarat şi, la vârsta de opt ani, am plecat în junglă, în apropiere de templul Gujarat şi m-am adăpostit într-o peşteră.”
Când a ajuns la vârsta de 11 ani, tânărul a suferit o experienţă religioasă dureroasă în cursul căreia a devenit un adept al zeiţei hinduse Amba. Zeiţa Amba fiind o apărătoare a războinicilor, cel mai important har al a ei este de a aduce și de a menține fertilitatea terenurilor agricole. Ea aduce ploaia binecuvântată care udă ogoarele, hrănind pământul. În onoarea ei, el a ales să se îmbrace ca un adept al femeii, poartă un sari roşu, inel în nas, brăţări şi flori purpurii la umăr şi în lungimea părului.
În schimb, Prahlad Jani crede că zeiţa l-a binecuvântat şi l-a susţinut în viaţă prin hrănirea lui cu un "elixir" invizibil care presupune că i-a dat puterea de a-şi continua existenţa fără alimente sau apă. El susţine că, în cei 40 de pusnicie, s-a hrănit cu apa divină care picura printr-o gaură din bolta peşterii, şi că nu a simţit niciodată nevoia de a mânca, de a urina sau defeca. Nu a încercat niciodată să-şi explice în nici un fel condiţia sa, lăsându-se total în grija zeiţei protectoare, pe care o slujeşte cu rugile sale şi meditaţii zilnice.
E un decalaj uriaş între mese: aceşti aproape 70 de ani. Ciudat! Indianul miracol spune - că nu a mâncat nici măcar un singur bob de orez şi nu a consumat nici un strop de apă în tot acest timp. Yoghinul a declarat că deşi a mers pe jos aproape 200 de km în junglă, nu a transpirat şi nu s-a simţiţi obosit sau somnoros. „Pot rămâne în meditaţie o oră, trei, opt sau 12 sau chiar luni. Aceasta este hrana mea."
De invidiat, dacă ne gândim că pierdem aproape un sfert din viaţă muncind să aburcăm lingura la gură. Statisticienii spun că, în medie, un om normal pierde şase ani din viaţă mâncând, cinci ani stând la cozi, patru ani făcând curăţenie, trei ani pregătind masa, doi ani răspunzând la telefon, un an căutând obiecte rătăcite, opt luni deschizând corespondenţa, şase luni aşteptând la semafor, restul anilor îi spulberă stând în faţa calculatorului sau la televizor.
Şi, acest decalaj, de 70 de ani între mese, e de aşteptat să aibă un impact fatal asupra activităţilor corpului. Octogenarul însă sfidează orice logică a naturii umane. Spune că niciodată nu s-a simţit mai bine. Medicii ameninţă că fiinţele umane nu pot supravieţui mai mult de o săptămână fără apă, şi doar 10 zile fără alimente, depinde de organism, de glanda tiroidă. Au fost cazuri de persoane care au practicat diete extreme, îndeletniciri care au provocat daune grave corpurile lor, pe unii trimiţându-i direct în sicriu. Faimosul Mahatma Gandhi, care a solicitat independenţa Indiei într-un mod nonviolent, a reuşit să reziste 21 de zile fără să mănâce deloc, înghiţind doar puţină apă din când în când. În 1997 Michael Peelsenior a publicat un raport în Jurnalul Medical Britanic al Fundaţiei Medicale a Victimelor Torturii în care se semnalau cazuri de supravieţuire a unor grevişti ai foamei după 28, 36, 38 si chiar 40 de zile. În perioada de foamete şi în lagărele de concentrare au fost relatate cazuri frecvente de supravieţuire a unor persoane, care au suportat aceste regimuri dure, într-o perioadă cuprinsă între câteva luni şi chiar ani.
Organismul uman are capacitatea de a conserva energia, moderând metabolismul. Deşi nu sunt cunoscute foarte bine cauzele dereglării metabolismului, se presupune că o bună parte din acesta este modificat de schimbările care apar în funcţionalitatea glandei tiroide.
Medicii s-au întâlnit cu cazuri de înfometare aproape totală datorate unor cure de slăbire foarte stricte sau anorexiei nervoase. Cauzele morţii pot fi un atac cardiac sau oprirea funcţionalităţii anumitor organe. În condiţii naturale indexul de greutate al unei persoane este cuprins intre 18.5 şi 24.9. Moartea survine în momentul în care acest index scade la aproximativ jumătate, fiind cuprins între 12 şi 12.5. Indexul de greutate al fotomodelelor este de aproximativ şapte.
Testul militar
Contrariaţi de comportamentul nenatural, dar şi de declaraţiile bătrânului yoghin, medici au căzut de acord să-i facă un test. Primul test a fost efectuat în anul 2003. Prahlad Jani a fost, timp de 10 zile, sub observaţia dr. Sudhir Shah, neurolog consultant de la Ahmedabad, care este specializat în studierea persoanelor cu puteri "supranaturale".
Medicii au pregătit o rezervă cu pereţi de sticlă şi cu camere de supraveghere pentru monitorizarea permanentă a subiectului. Toaleta a fost sigilată în sensul de a-l testa dacă va avea nevoie pentru a urina sau a defeca.
Apa a fost permisă doar în cantitate mică, numai ca apă de gură. Atunci când el a scuipat, totul a fost colectat şi măsurat, pentru a se asigura de faptul că nu a gustat din apa de gură. De asemenea au fost scanate eventuale urme de urină în vezică, dar se pare că toată umezeala era re-absorbită de către organism, deoarece testul n-a indicat nici un fel de umezeală. Din punct de vedere clinic, Prahlad Jani sa dovedit a fi perfect normal.
În final, după zece zile de teste, rezultatele obţinute nu au reuşit să ofere răspunsuri concrete. Ca rezultat, Dr. Shah şi echipa militară a decis să repete experimentul în acest an. Pe 22 aprilie 2010, Prahlad Jani a fost re-internat în spitalul Sterlin, din Ahmedabad, India, pentru a i se face altă serie de teste medicale. De astă dată pentru 15 zile. Rezultatele obţinute în acest fel, cred specialiştii, au darul ca, prin miracolul supravieţuirii acestui om, „ar putea conduce la elaborarea unor strategii în cazul unor catastrofe naturale, de supravieţuire în condiţii extreme de stres sau pentru misiuni spaţiale pe Lună sau Marte. Aceste teste ne vor ajuta să identificăm energia care îl ţin în viaţă".
De la începutul internării sale, într-o rezervă cu pereţi transparenţi, yoghinul nu a băut nicio picătură de apă, nu a mâncat şi nu a mers la toaletă. A trăit doar din …meditaţii! Două camere video au funcţionat 24 de ore din 24 în rezerva sa, iar o alta l-a urmărit pe yoghin atunci când a ieşit din rezervă.
Oamenii de ştiinţă militari din India precum şi specialiştii din cadrul Organizaţiei de Cercetare Dezvoltare sunt ferm convinşi că yoghinul deţine cheia supremă pentru a înţelege modul în care oamenii pot supravieţui pentru perioade lungi de timp, fără hrană. "Este posibil ca Prahlad Jani va fi capabil să ajute la salvarea de vieţi omeneşti în timpul dezastrelor naturale, de mare altitudine, călătorii pe mare şi alte extremităţi naturale şi umane", a declarat un oficial din cadrul echipei.
Şi astfel, timp de cincisprezece zile, o echipă formată din 35 de medici specialişti i-au monitorizat funcţiile vitale. Rezultatele i-au năucit, deşi în India sunt multi yoghini care fac tot felul de demonstraţii ce anulează legile fizicii, dar şi pe cele fiziologice. Lui Prahlad Jani i s-a interzis să facă baie, ştiut fiind ca apa hidratează şi prin piele.
Însă funcţiile organelor interne nu s-au modificat în nici un fel şi nu a manifestat nici o afecţiune. Medicii admit au fost uimiţi de ceea ce au constat. Dr. Shah a declarat “că omul sfânt este mult mai sănătos decât cineva care are jumătate din vârsta lui.”
Însă funcţiile organelor interne nu s-au modificat în nici un fel şi nu a manifestat nici o afecţiune. Medicii admit au fost uimiţi de ceea ce au constat. Dr. Shah a declarat “că omul sfânt este mult mai sănătos decât cineva care are jumătate din vârsta lui.”
După 15 zile de investigaţii, cercetătorii şi-au încheiat studiul asupra yoghinului. Doctorii nu au descoperit nici un efect advers în corpul său din cauza foametei sau deshidratării. Ei cred că exerciţiile de yoga ar fi făcut ca organismul lui Prahlad Jani să sufere o transformare biologică. Cercetătorii au spus că testele demonstrează că, în acest moment, creierul său arată ca al unui om de 25 de ani. În ciuda înfometării din ultimele două săptămâni, organismul lui este mai sănătos decât al unui om de 40 de ani. Nicio schimbare nu s-a putut vedea în metabolismul yoghinului.
"Examene clinice, biochimice, radiologice şi alte analize relevante au fost făcute pe Prahlad Jani şi toate s-au înscris în limitele normalităţii. Bărbatul este sănătos, iar mintea lui este ageră. Ceea ce este cu adevărat uimitor şi pentru care nu găsim nicio explicaţie, este faptul că nu a avut nevoie la toaletă, un lucru fără precedent în medicină", a declarat doctorul G. Ilavazhagn pentru Dailymail.
Oamenii de ştiinţă vor continua să analizeze rezultatele testelor şi le va lua, probabil, multe luni pentru a trage concluziile. "Încă nu ştim cum supravieţuieşte", a declarat neurologul Sudhir Shah. "Este încă un mister pentru noi acest fenomen. Dacă Prahlad Jani nu-şi procură energia din mâncare şi apă, probabil că ia această energie din surse din jurul său, lumina soarelui fiind una dintre ele.".
Mister
Se spune că în lume sunt mulţi oameni care trăiesc fără hrană şi fără lichide. Sunt numiţi "autotrofi", o denumire dată organismelor capabile să transforme energia solară în hrană, prin fotosinteză. Numai că specialiştii nu pot explica mecanismul prin care „autotrofii” umani supravieţuiesc. Alţi adepţi denumesc acest mod de hrănire bretarianism. Personal, în urmă cu ceva ani am trecut printr-o experienţă religioasă/paranormală traumatizantă. Timp de mai multe luni nu am avut nevoie de somn (o oră, două pe noapte) şi nici de mâncare. Înghiţeam din când în când câte o pastilă de spirulină. Creierul îmi era varză, eram ghidat doar de o voce interioară caldă şi sfătuitoare.
Îmi amintesc că aproape zilnic, între orele 07-08 dimineaţa eram pe o bancă în Cişmigiu, cu faţa către răsărit, şi priveam soarele cum răsare. Experienţele prin care am trecut pe parcursul a cinci ani din viaţă, încerc să le explic aici: „Vampirism, Dumnezeu şi apoi bretarianism.” Caut şi acum explicaţii pentru acea traumă misterioasă. Nu am puterea să duc acel text la bun sfârşit. Ceva se întâmplă întotdeauna când reiau povestea. Chiar am primit şi câteva mesaje contradictorii de la nişte yoghine care m-au sfătuit să fiu mai bun la suflet. Să ajut sufletele nenorocite prin minimum de daruri ce mi-au fost oferite de divinitate: energia şi înţelepciunea.
Poţi să te hrăneşti cu lumina soarelui
|
|
Tweet |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu